Manastirea Corbii de Piatra

Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul.

Denumirea Schitul rupestru ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’ este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, ‘Adormirea Maicii Domnului’ si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’ este gresita pentru ca hramul ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’ a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’, intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal. Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’. Manastirea se afla pe malul raului Doamnei la aproximativ 35 de km de Curtea de Arges

Afirmatia conform careia unul din cele doua foste sfinte altare (cel din stanga) ar fi fost catolic este complet falsa. Absolut toate caracteristicile bisericii, arhitectura, pictura si configuratia celor 2 foste sfinte altare sunt dupa izvodul bizantin, ca sa nu mai spunem ca, fiecare graunte de gresie marturiseste cu glas mare, ca bisericuta rupestra respira prin toti porii, ortodoxie in stare pura.

Cele trei lacasuri rupestre, de la Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia NU formeaza un triunghi echilateral, asa cum sustin unele afirmatii care incearca sa creeze spectaculosul ieftin acolo unde el se afla de fapt, dar “curatit si lamurit de sapte ori” in cuptorul istoriei si care nu se descopera neaparat mintii ci mai degraba inimii.

Monastirea Corbii de Piatra nu are si nu a avut vreodata hramul “Izvorul Tamaduirii”, analogie fortata cu monastirile Namaiesti si Cetatuia, tot in duhul celei dinainte, analogii care vor sa vada in cele trei sfinte monastiri altceva decat sunt ele de fapt: marturii ale dainuirii noastre ortodoxe pe aceste meleaguri.

Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lacasului de la Corbii de Piatra ca si asezamant monahal, era matusa voevodului Neagoe Basarab. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu mai apara surprinzatoare inchinarea monastirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe.

Tamplaria (usi, ferestre) nu a fost inlocuita (asa cum sustin unii din mai marii zilei, care nici macar nu au trecut pragul bisericii) pentru simplul fapt ca nu exista! Actuala tamplarie s-a pus ca urmare a concluziei la care au ajuns specialisti in restaurare conform careia stricaciunile de pe peretele nordic al bisericii au fost de cauzate de infiltratiile de apa, corelate cu inghetul din timpul iernii. S-au incercat toate felurile de incalzire pe timpul iernii dar fiecare facea mai mari pagube: soba cu lemne, facea fum si praf, radiatoarele electrice, din cauza umiditatii excesive s-au scurtcircitat si au luat foc iar radiatoarele pe baza de gaz sporeau umiditatea. La acestea se adauga faptul ca in urma incalzirii, apa din pereti si podea se evapora, transformand biserica in sauna, rezultand un condens care se depunea pe fresca de unde apa picura asa cum picura inaintea unei ploi de vara. Asa ca s-a recurs la tamplaria din aluminiu care izoleaza foarte bine termic si, in urma acestei lucrari, din iarna lui 2003 temperatura in biserica nu a mai scazut vreodata sub +50 C. Acest fapt a avut un efect benefic asupra picturii care si-a mai revenit si chiar unele portiuni care pana acum erau ilizibile acum pot fi vazute.

Din cauza acelorasi motive sfintele slujbe se savarsesc in biserica numai vara in restul timpului sfantul locas fiind deschis doar pentru vizitare.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: corbii de piatra monastery, manastire corbii de piatra corbeni, Manastirea Corbii de Piatra

Casa de Cultura „George Toparceanu”, institutie reprezentativa pentru cultura argeseana este situata pe cea mai importanta artera a municipiului Curtea de Arges – bulevardul Basarabilor, la ale carui extremitati sunt situate doua capodopere ale arhitecturii romanesti medievale, si anume: Biserica Sfantul Nicolae Domnesc-ctitoria lui Basarab I si celebra Manastirea Argesului –ctitoria lui Neagoe Basarab.

Casa de cultura " George Toparceanu" Curtea de Arges

Construita la mijlocul secolului trecut in stilul arhitectural local,aceasta beneficiaza de o moderna sala de spectacole multifunctionala dotata cu 400 de locuri , echipament de proiectie cinematografica , instalatii de sonorizare de 2.200 W si de lumini de 4.600 W.

Institutia mai detine : o sala numita generic „Sala ORFEU ” , cu o capacitate de 50 de locuri, folosita pentru sedinte, seminarii, colocvii si cenaclul literar; doua holuri utilizate pentru expozitiile de fotografie, pictura si sculptura, o sala de balet, dans modern si aerobic si una de pian , orga, canto si chitara.

„ Sala de pian ” este situata la parterul institutiei in partea din dreapta. Aici foarte multi copii invata sa cante la pian, orga si acordeon sub indrumarea reputatei profesoare de la Scoala Populara de Arta din Pitesti,doamna Rada Ionescu sau deslusesc tainele chitarei sub indrumarea domnului profesor Matei Constantin . Munca lor a fost recompensata prin diplome si premii la concursurile si festivalurile locale si judetene.

Sub indrumare doamnei referent Andrei Nicoleta, micutii intre 3 si 7 ani invata primii pasi de dans modern sau balet iar copiii intre 7si 14 ani se perfectioneaza in dans modern si gimnastica aerobica. Toate acestea se realizeaza in cadrul cursurilor de balet, dans modern si gimnastica aerobica care se desfasoara in cadrul institutiei noastre la „Sala de Balet”.

Casa de Cultura „George Toparceanu ” din Municipiul Curtea de Arges este cea mai „calduroasa ” din judet , fiind dotata cu o moderna instalatie proprie de incalzire pe gaz.

Monument al eroilor

De asemenea Casa de Cultura a fost renovata in intregime , a fost refacut sistemul de iluminat exterior si interior , au fost montate sisteme de antiefractie si prevenire a incendiilor.

In colaborare cu Primaria Municipiului si institutiile de cultura si invatamant din judet organizeaza anual manifestari cum ar fi : expozitia de icoane a elevilor Seminarului Teologic „Neagoe Voda ”; festivalul International de Poezie „ Noptile de poezie de la Curtea de Arges ”; Tagul Mesterilor Populari; „1 IUNIE ” Ziua Copilului; festivitatile de inchidere a festivalului folcloric international „ Carpati” ; Zilele Casei de Cultura, Festivalul international de folclor pentru copii „Brauletul ” ; Zilele Municipiului Curtea de Arges ; festivalul international coral „Curtea Domneasca” ; festivalul de datini si colinde de Craciun si Anul Nou „ Florile Dalbe ”.

De asemenea organizeaza in mod regulat expozitii de fotografie , pictura si sculptura ; spectacole de muzica corala , populara, muzica usoara , teatru , difuzare de filme artistice ,seminarii si simpozioane , lansari de carte , etc.

Astfel in ultimii ani Casa de Cultura „George Toparceanu ” a beneficiat de prezenta artistilor: Rodica – Popescu – Bitanescu , Aimee Iacobescu , Carmen Trandafir, Emil Hosu, Catrinel Dumitrescu, Mircea Diaconu, Geo Saizescu, Adriana Trandafir , Jean Paler , „Fuego ”,Hi Q , „Talisman ”, Iris,Vita de Vie, Directia 5, Voltaj, Compact, Vasile Seicaru si Vlady Cnejevici, Mircea Vintila si Brambura, Victor Socaciu si Comitetul (fosta Bosquito), Madalina Manole, Gheorghe Gheorghiu, Elisabeta Turcu, Maria Dragomiroiu, Irina Login, Maria Ciobanu, Ionut Dolanescu, Nineta Popa, Liviu Vasilica, Tudor Gheorghe. Se remarca colaborarea excelenta cu Teatrul „Al.Davila”, sectiile de drama, revista, folclor precum si cu Teatrul „Anton Pann” din Ramnicu Valcea –sectia pentru copii, acestea realizand spectacole de neuitat pe scena Casei de Cultura dar si Teatrul Nottara sau Filarmonica din Pitesti.

Festivalul Carpati Arges

Reprezentative pentru activitatea culturala a institutiei noastre sunt corul „Orfeu” si ansamblul folcloric „Argesul”.

Corul „ Orfeu ” dirijat de pr. dr. Gheorghe Neacsu ,a fost infiintat in anul 1974 la Casa de Cultura „George Toparceanu ”ca un cor de camera , de catre regretatul profesor de muzica Gelu Ciuculescu . Acesta a participat la numeroase festivaluri de gen din Romania ( la Slatina , Ploiesti, Pitesti, Somcuta Mare,Patriarhia Romana etc ) , Grecia si Ungaria unde a obtinut un numar impresionant de diplome si premii ,prin prestatia sa facand cinste institutiei noastre , orasului nostru si nu in ultimul rand muzicii corale romanesti. Este amfitrionul festivalului international „Curtea Domneasca” si s-a mai remarcat prin concertul anual de Craciun cand sala de spectacole devine neincapatoare.

Ansamblul folcloric „ ARGESUL ” condus acum de maestrul coregraf, d-l. Constantin Anduta este infiintat din anul 1969 ,iar in anul 1970 a obtinut primul premiu important in Germania de Vest -la Warfum -si anume, medalia de aur.

Datorita profesionalismului de care au dat dovada membrii ansamblului ,acesta a fost invitat sa participe anual la cate un festival de folclor international . Dintre aceste participari amintim : Olanda 1971, 72 , 75 , 78 , 80 , 82 ,  85 ,  89,  91, 2002,2003 , Cehoslovacia 1984 ;Grecia  97,2003,2008 ; Turcia  94 ,  99;2005; Italia  97, 2002 ,2006,2007 ; Spania 2001 , Bulgaria  90 ,  95 , Moldova 1994.

In anul 2007 si 2008 ansamblul „Argesul” a obtinut locul I la festivalul Judetean „Gheorghe Popescu Judet”.

Un grup de tineri talentati au infiintat in anul 2002 formatia de break dance IDENTIC . Aceasta, a obtinut in anul 2004 Diploma pentru „CEL MAI BUN SHOW ” la concursul de break- dance organizat la Casa Studentilor – Pitesti. Participa activ la toate actiunile culturale pregatind in acelasi timp numerosi tineri si copii din municipiu.

In 13 iunie 2007 a fost infiintat si a concertat, pentru prima data grupul coral barbatesc „RAPSOZII ARGESULUI”. Grupul s-a bucurat de un imens succes si a fost invitat imediat la toate manifestarile importante judetene si la emisiuni tv de specialitate

Din anul 2005 a colaborat cu Clubul Iubitorilor de Cultura condus de catre academicianul Gheorghe Paun, salile expozitionale ale institutiei au gazduit o serie de lansari de carte , expozitii ikebana, de pictura si fotografie precum si evenimente muzicale de inalta tinuta.

De la 01.01.2008 a fost relansat cenaclul literar al Casei de Cultura sub indrumarea poetului Dumitru M. Ion, presedintele Festivalului International „ Noptile de poezie de la Curtea de Arges”. El functioneaza in fiecare zi de miercuri la orele 16,00 si este organizat dupa modelul atelierelor de poezie din America de Sud.

Casa de Cultura “George Toparceanu”
B-dul Basarabilor , nr. 59, cod 115300 ,
Curtea de Arges , Romania
Tel/fax 004 0248 728342 , Mobil 004 0744356431
E-mail : cristianmitrofan@yahoo.com

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: arges, casa de cultura, cultura, curtea de arges, festival, geroge toparceanu, obiective turistice in arges

Biserica Drujesti, Curtea de Arges

Acest monument istoric este consemnat in documente incepand din anul 1760 ca una dintre ctitoriile fratilor Stoian si Iorgu Druja.

Supusa vicisitudinilor timpurilor si oamenilor, biserica a fost refacuta prima oara intre anii 1793 – 1795 si apoi in 1875, cand i s-a redat forma initiala. Micul lacas de cult retine atentia prin valoarea initiala, scoasa in evidenta de planul echilibrat si fatada cu linii simple, dar armonioase.

Biserica Drujesti Arges

Drujesti Curtea de Arges

Fatada, impartita in doua registre inegale printr-un brau torsionat, pastreaza urmele a doua randuri de arcade oarbe, originale, din a caror pictura nu se mai desluseste nici un element. in anul 1987 s-au efectuat sapaturi arheologice, prilej cu care a fost scos la lumina un bogat material arheologic (monede din veacul al XVI-lea, un inel de argint si un vas funerar din sticla), precum si fundatiile unei biserici din lemn cu plan dreptunghiular si absida altarului patrata, anterioara bisericii actuale.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: biserica arges, biserica drujesti, drujesti arges, obiective turistice in arges

Biserica "San Nicoara" Curtea de Arges

Biserica San Nicoara sau “Biserica Sf. Nicolae cel Mic”, cum o mai numeau localnicii, pentru a o deosebi de cea domneasca, a fost cladita pe un platou inalt, probabil impreuna cu prima curte domneasca, pe la sfarsitul secolului al XIV-lea, respectiv inceputul secolului al XV-lea. Arhitectura este tipica pentru receptia artei bizantine in Balcani, asa cum este ea reprezentata de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat in pronaos si naos, incheiat in partea estica cu o absida semicirculara.

Aceasta este insotita de doua absidiole pentru pastoforii. Se spune ca ar fi fost ctitorita chiar de vestita Doamna Clara, mama voievodului Vlaicu-Voda. Aici isi avea asezarea, candva, Episcopia catolica. Turnul inalt, care domina asezarea, era folosit si ca foisor de foc si post de observasie, intre el si turnul-donjon al Cetatii Poienari existand un sistem de comunicare la distanta. De aici, prin intermediul unor faclii aprinse, era semnalizata apropierea dusmanilor catre ultimul refugiu al domnilor romani, aflat la 25 de kilometri departare. in vremurile indepartate exista un tunel, care astazi este accesibil numai pana la jumatate, de acces intre acest edificiu si Biserica Domneasca, ce trece pe sub drumul ce le desparte, soseaua de legatura Pitesti-Curtea de Arges-Transfagarasan.

Ruinele Bisericii San NicoraMonumentul a fost ridicat in ultima perioada a veacului al XIII-lea si a avut rostul de biserica de curte. Sapaturile arheologice efectuate in mai multe etape au scos la lumina un bogat material: ceramica smaltuita si frumos ornamentata, olane pentru acoperis, fragmente de cahle specifice veacului al XV-lea, monede de argint si arama, inele de argint din veacurile XIV-XV, vase de sticla si fragmente de fresca.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: biserica, biserica san nicoara, biserici arges, curtea de arges, san nicoara

Gara Basarab Curtea de Arges, Gara Casei Regale

Impozanta cladire a garii din Curtea de Argea (Gara Regala) a fost construită în anul 1898, după un model original francez, combinat cu elemente de stil romanesc de către Andre Lecomte de Nouy.

Gara Basarb din Curtea de Arges este un monument istoric ce merita vizitat.

Gara Basarab Curtea de Arges, Gara Casei Regale

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: casa regala, gara basarab, gara curtea de arges

Balea Lac, lac glaciar

Caldarea Glaciara Balea care adaposteste emblematicul Lac (4,6 ha, altitudine 2034 m) cu cea mai frumoasa cabana semilacustra, este pe departe cel mai important centru al sporturilor de altitudine din carpatii romaniei. Situat in inima masivului Fagaras – el insusi cel mai grandios complex montan al carpatilor nostri – zona Balea Lac, parte a rezervatiei naturale omonime (180 ha suprafata) prezinta un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale in forma “U” dominat de creste adanc crenelate din care se inalta dinspre nord-est spre sud-vest varfurile Vaiuga 2443 m, despartit de Iezerul Caprei 2417 m de Saua Caprei 2315 m si Paltinul 2398 m. De aici coboara muchia Balii spre nord pana dincolo de Cascada in Varful Mierea la 1500 m. Peisajul de o frumusete austera unica este coplesitor atat vara cat mai ales in anotimpul alb. Atunci se muta aici fascinanta lume a nordului inghetat cu zapezi inalte, sclipitoare atarnate parca de strasina inaltimilor ce se contopesc in albul norilor efemeri. Din Saua Netedului – “poarta” accesibila a Rezervatiei Faunistice Arpasel – privirea cuprinde o nesfarsita succesiune de culmi inalte si imblanite de hlamida iernii care ascunde vai glaciare complexe suspendate sau simple, varfuri ascutite si pinteni, ace si turnuri masive aliniate cuminte pe un fronton alpin cu iz himalaian. Pe lacul cu gheata peste un metru picura in soare stalagmitele cascadei incremenite de ger sub Fereastra Bali.

Cea mai veche atestare a unei ascensiuni in acest masiv a fost consemnata de catre doctorul G. Lindner in jurul anului 1700, in regiunea Balea-Valea Doamnei. Inainte de anul 1750 o noua mentiune precizeaza prezenta in zona a capitanului Jacob Zultner cu scopuri geografice si legate de trasarea granitei. Un rol important in promovarea turismului l-a avut in aceasta zona Societatea Carpatina a Transilvaniei (SKV) – Siebenburgischer Karpatenverein – infiintata la Sibiu in anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces in munte si a efectuat un numar important de marcaje si a organizat numeroase ascensiuni de vara si iarna, multe dintre ele in premiera. In anul 1975 pentru facilitarea accesului la cabana si la traseele de creasta s-a amenajat linia de telecabina

Una din cele mai pitoresti zone din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Aceasta este situata in sudul Mediasului la o distanta de aproximativ 80 km si este vizibila in unele zile la o anumita inaltime dupa fiecare plaoie de vara chiar de la Medias. Lantul muntos are numeroase inaltimi de peste 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare.

La 2000 m inaltime se intinde pe o distanta de 90 km Transfagarasanul, soseaua care leaga Muntenia de Transilvania si strabate printr-un tunel de 900 m culmea principala la o inaltime de peste 2200 m. In perimetrul Muntilor Fagaras se gasesc si rezervatiile naturale Balea si Arpasel, ambele ocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici.Nu este o statiune in adevaratul sens al cuvantului dar iubitorii sporturilor de iarna se simt aici ca acasa. Balea Cascada se afla la o altitudine de 1234 m si ceva mai sus Balea Lac la 2034 m. Locatiile sunt situate in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.

Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m. Durata sezonului circa 180 zile iar sarbatorile zapezii in fiecare an in jurul datei de 15 iunie.

Lacul Balea este un lac glaciar (format in circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m, in Muntii Fagaras, Judetul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m in lungime, suprafata de 46508 m2 si adancimea de 11,35 m. in anul 1932 lacul Balea si o suprafata de circa 180 ha in jurul lacului au fost declarate rezervatie stiintifica.Lacul Balea se afla la circa 77 km de la orasele Sibiu, 68 km Fagaras si 85 km de la Curtea de Arges. In timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfagarasan, iar in restul timpului cu telecabina, de la cabana „Balea Cascada” din apropierea cascadei Balea. in Muntii Fagaras se mai afla si lacurile Capra, Podragu mic, Podragu Mare, Avrig, Urlea, etc.

Prima Cabana la Lacul Balea a fost ridicata in anul 1904 de catre Societatea Carpatina Transilvaneana (Siebenburgischer Karpaten Verein „S.K.V.”) si inaugurata la 29 august 1905[1]. In anul 2006 a fost construit in apropierea lacului Balea primul hotel de gheata din Europa de Est in forma unui iglu de 16 locuri[2].

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: balea la fagaras, balea lac, cabana balea, drum balea lac, lac glaciar, lake balea, traseu balea

Manastirea Namaiesti

Manastirea Namaesti, ascunsa intr-o stanca, la altitudinea de 765 m, este situata intr-o zonă cu stravechi urme istorice, de un pitoresc deosebit. Aşezată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este in intregime sapată in stanca de maini necunoscute, in prima jumatate a secolului al XVI-lea.

Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din mosi-stramosi, in satul Namaesti, pomenesc si numele domnitorului Negru Voda.

Pe pereţii bisericii se pot vedea picturi murale neîndemânatic realizate, cu figuri de sfinţi, şterse în pridvorul sudic. Interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798 şi litografiată în 1871 de Maior Papazogeu.

Tot aici se găsesc hrisoave din anii 1542 şi 1572, cărţi vechi, o cruce veche din 1601, ridicată lângă turlă de Radu Postelnicu, precum şi ateliere de covoare şi macrameuri.

În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoţi care au slujit în secolele al XIX-lea şi al XX-lea în biserica mânăstirii.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: cazare manastire, manastirea namaiesti, namaiesti cazare, namaiesti monastery

Cetatea Poienari|Vlad Tepes

Vizitată anual de mii de turişti români şi străini, faima Cetăţii de la Poienari, judeţul Argeş, începe să o ajungă din urmă pe cea a Mănăstirii meşterului Manole, de la Curtea de Argeş. Cunoscută drept Cetatea lui Vlad Dracul, aceasta a suscitat interesul unor televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery şi History Channel.

Jurnaliştii străini au realizat materiale documentare despre adevărata viaţă a lui Vlad Ţepeş, fiind fascinaţi, în acelaşi timp, de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de ţară a lui Dracula.Cele 1.480 de trepte, o Golgotă spirituală pentru turişti

Cetatea de la Poienari se află la patru kilometri de barajul Vidraru, cocoţată pe un vârf de munte, la o altitudine de 860 de metri. Aici este locul în care, potrivit legendei, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor. Accesul până la zidurile ei groase este şi azi un chin, pentru că nu se lasă cucerită decât de cei care se încumetă să urce cele 1.480 de trepte zidite în coama dealului. Poate şi această provocare atrage mii de turişti anual, care, odată ajunşi în vârf, au parte de o privelişte incredibilă. Ruinele cetăţii lasă să se întrevadă un peisaj unic prin sălbăticia şi splendoarea sa. Acest lucru a făcut ca administraţia judeţeană să-şi îndrepte mai mult atenţia asupra acestui obiectiv turistic. Consiliul Judeţean Argeş doreşte să instaleze un teleferic pentru cei care vor să evite urcatul celor 1.480 de trepte, iar sus, la cetate, să amenajeze o terasă şi un monitor pe care să se vizioneze filme cu Vlad Ţepeş.

Jules Verne a scris o carte, inspirat de Cetatea de la Poienari
Frumuseţea şi sălbăticia peisajului argeşean care înconjoară ruinele cetăţii Poienari au atras, ca vizitatori, numeroase personalităţi ale vieţii spirituale româneşti: Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu, Carol Davila, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Nicolae Iorga şi mulţi alţii. Ei au lăsat pagini memorabile, descriind drumul spre Poienari şi ce mai rămăsese din zidurile cetăţii când au ajuns acolo. Paginilor scrise de ei, li se poate alătura romanul “Castelul din Carpaţi”, al lui Jules Verne, inspirat din legendele povestite de o româncă, despre misterioasa cetate a lui Vlad Ţepeş. Dincolo de peisajul care îţi taie respiraţia, legendele locului atrag ca un magnet turiştii, în special pe cei străini.

Legendele Cetăţii Poenari
Una dintre legendele despre Cetatea Poienari, transmisă din tată în fiu, din veacul al XV-lea şi până astăzi, spune că boierii din Târgovişte, speriaţi de asprimea domnitorului Vlad Ţepeş care trăgea în ţeapă tâlharii, leneşii şi trădătorii, s-au adunat în taină şi au pus la cale pieirea domnitorului, uneltind să-l prindă viu în cursă şi să-l ducă peşcheş sultanului. Ţepeş însă, aflându-le la timp uneltirea, întoarse cursa pregătită lui împotriva boierilor. Astfel, în ziua de Paşte, se pomenesc boierii cu oamenii lui Ţepeş Vodă că umplu biserica şi-i ridică, nitam-nisam, pe toţi – mic şi mare, tânăr şi bătrân, bărbaţi ori femei – şi-i aduce pe jos până la Curtea de Argeş şi de aici până mai sus, la o strâmtoare îngustă, numită de popor Cheile Argeşului. După ce-şi desfată ochii pe priveliştile măreţe ale munţilor, Vodă ridică buzduganul spre înălţimile ameţitoare ale Cheilor, către cel mai înalt colţ de stâncă, pe care se mai puteau zări încă nişte ziduri ruinate, şi, cu glas de tunet, porunci: “Boieri şi coconi, jupânese şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile voastre priviţi cuibul acela de vulturi, colo sus, să răsară până-n duminica Tomii cel necredincios o cetate de zid, să stea soarele pe fruntea ei.” Vlad_Tepes

Şi, răsucind armăsarul, pieri ca o nălucă. S-au aşternut boierii pe lucru, fără preget, zi şi noapte, că ştiau ei că Vodă nu glumeşte, şi, decât în vârful unei ţepe, tot mai bine viu. Mulţi au alunecat pe povârnişuri şi s-au scufundat în adâncuri de prăpăstii, pradă vulturilor şi fiarelor. Dar, cu chiu, cu vai, cetatea cea nouă apăru în dimineaţa duminicii lui Toma, mândră şi strălucitoare. Pe cei rămaşi i-a iertat, socotind că s-au pocăit de rele şi s-au cuminţit.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: cetatea lui vlad tepes, cetatea poienari, vlad tepes

Baraj Vidraru

lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 mł /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului – Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).

Arges-Baraju-Vidraru Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mł de roca, din care aproximativ 1 milion mł in subteran, s-au turnat 930.000 mł de beton, din care 400.000 mł in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecaniceBarajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare.

Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: baraj vidraru, cascada vidraru, vidraru baraj

Manastirea Argesului

Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 – 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 – 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră făţuită şi profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodica II, reluat şi în alte construcţii (mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, manastirea Tismana etc.).

Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se numără şi Curtea de Argeş cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatră şi puţul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor şi biserica “Sfântul Nicolae Domnesc” răsfrâng această faimă asupra întregii aşezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeş de mai târziu.

După documente şi inscripţii, ca şi din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ţinut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existenţa unui scaun Domnesc, şi pe aceea a unei însemnate organizări bisericeşti. Astfel asociate, puterea statală şi cea religioasă împodobesc valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de închinare, care-i păstrează intactă funcţia ei spirituală, chiar atunci când capitala se muta la Târgovişte.

Statuia lui Neagoe Basarab Curtea de ArgesDintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeşul voievodal, de bună seamă că biserica înălţată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească.

Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de “mănăstirea domniei mele de la Argeş”, şi să-i hărăzească “vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..”. Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: arges monastery, manastirea argesului, sfanta Filofteia

Transfagarasan, Arges-Sibiu

Una din cele mai pitoresti zone din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Situata in sudul Mediasului, la o distanta de aproximativ 80 km, este vizibila in unele zile chiar de la Medias. Lantul muntos are numeroase inaltimi de peste 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare.
In perimetrul Muntilor Fagaras se gasesc si rezervatiile naturale Balea si Arpasel, ambele ocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici.

La aproximativ 2000 m inaltime se intinde, pe o distanta de 90 km, Transfagarasanul, soseaua care leaga Muntenia de Transilvania si strabate printr-un tunel de 900 m culmea principala la o inaltime de peste 2000 de metri.

Aici, desi nu avem o statiune in adevaratul sens al cuvantului, iubitorii sporturilor de iarna se simt ca acasa. Locatiile de interes sunt situate in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu

Tunel Transfagarasan

Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine. Are mai multe tunele si viaducte – la Balea Lac soseaua trece prin cel mai lung tunel din Romania (887 m), Tunelul Balea. In tunel exista o singura banda de circulatie ce are 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Tunelul nu este iluminat artificial.

Telecabina Balea

Soseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza zapezii care acopera drumul.
Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m.

Cascada Balea
Este situata in masivul Fagaras si este cea mai renumita cascada de la noi din tara. Cascada Balea se afla la peste 1234 m altitudine, are o cadere de 60 m si marcheaza treapta inferioara a circului glaciar Balea.

Lacul glaciar Balea
Monument al naturii, lacul Glaciar Balea este unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii

Cascada Balea

Fagarasului, avand o lungime de 360 m, o latime de 240 m si 11 m adancime. Lacul este situat la altitudinea de 2034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele Muntilor Piatra Craiului.

Vegetatia din perimetrul lacului este de tip hidrofil, fiind formata din rogozuri si plante ca: patlagina alpina, papadia alpina, splina, etc.

Flora alpina mai cuprinde: gentiane, garofite, flori de colt si sangele voinicului. Pe Muchea Balei creste o vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita cu flori rosii si militea, precum si macul galben.

Balea Lac|Lac glaciar

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: drum transfagarasan, transfagarasan, transfagarasan arges-sibiu, transfagarasan road

Manastirea Robaia, Musatesti

Se afla în com. Musatesti, jud. Arges, 25 km NE de Curtea de Arges, drum modernizat Curtea de Arges – Musatesti, vatra de sihastrie citata documentar din sec. XIV; biserica din lemn atribuita banului Armega; biserica din piatra construita de Sava Sifarul înte 1644, restaurata de Episcopul Iosif I al Argeşului, pustie şi refacuta în 1843-1868 de Teodosie, Visarion şi Naum monahul; biserica repictata în anii 1848, 1901 si 1951; loc de refugiu al Sfântului Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara (1764-1766), pilduitor luptator pentru apararea credinţei ortodoxe în Transilvania, praznuit pe 21 octombrie; chinovie pentru ultimii ani de viata a pictorului Pârvu Mutu (+1735); atelier de veşminte preoţeşti; arhondaric.
…… Urmând, spre izvoare, firul argintiu al pârâului Robaia, un drum de ţara care porneşte din inima Muşateştilor, şerpuieşte pe sub poale de dealuri împadurite, spre un cuib de linişte adânca, unde s-a durat, din neostoita sete de înalţare spirituala întru credinţa strabuna, un sfânt lacaş de închinaciune – ale carui începuturi sunt corelate temporal, în tradiţia locala, cu întemeierea primei mitropolii a Ţarii Româneşti, în anul 1359 la Curtea de Argeş.

…… Pe locul unei biserici de lemn ctitorite de catre banul Armega, in secolul al XVI-lea, s-a inaltat, prin osirdia unui Sava din Furculesti si a sotiei sale, Livera, inainte de anul 1644, o biserica de zid, in jurul careia s-a injghebat asezamintul monahal de la Robaia.

……Biserica Sfintul mare mucenic Gheorghe a asezamintului, a dainuit peste veacuri, prin grija episcopului carturar al Argesului, Iosif I, a staretilor obstii si a arhiereului Nichita Duma, care, la vreamea lor, au consolidat-o, i-au adaugat pridvorul (1857) sau au inzestrat manastirea cu : chilii, clopotnita (1857) si staretie (1935).

…… Silit sa paraseasca Ardealul framintat de miscarea – coordonata de el – pentru pastrarea credintei stramosesti a romanilor transilvaneni, Sfintul Sofronie de la Cioara si-a gasit vremlnic popas la Robaia, intre anii 1764-1766, adoptind, ca principiu de organizare a obstii monahale, paisianismul- curent de regenerare a spiritualitatii crestine.

…… Manastirea Robaia a devenit astfel un centru de iradiere culturala, prin copistii de manuscrise: Partenie ieromonahul (“Mantuirea pacatosilor “, 1764) si Dorotheu ieroschimonah …… (“Scara Sfintului Ioan Scararul”, 1787 si un miscelaneu teologic, 1795).

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: manastirea robaia, manastiri musatesti, robaia monastery

Fantana Mesterul Manole, Curtea de Arges

In imediata vecinatate a Manastirii Argesului, susura neintrerupt izvorul basmului, pe care localnicii il numesc “Fantana lui Manole”. Aceasta denumire poarta peste timpuri povestea mesterului, care, neputand cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, – luandu-i-se scarile si-ar fi facut aripi din sindrila si, ca un alt Icar, a sarit de pe acoperisul sfantului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie. In locul in care s-ar fi prabusit sufletul sau s-a preschimbat intr-un izvor.

De la “Fantana lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolnita a manastirii: monument istoric, despre care un document existent scrie ca “se gasea alaturi de biserica lui Neagoe Basarab inca din 1524″. Se spune ca sunt zile în care de la Fantana lui Manole se vede cum un abur alb stralucitor se urca spre fostul spital al manastirii.

Izvorul este natural, iar apa este poatabila. Este de asemenea un izvor de energie al orasului Curtea de Arges.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: fantana lui manole, fantana mesterul manole, mesterul manole

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaş.

Monumentul este înscris la poziţia nr. 1010, cu codul AG-IV-m-A-14017, în „Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/8 iulie 2004.

Muzeul Mateias este o constructie ampla care cinsteste memoria eroilor romani cazuti in primul razboi mondial. Scari monumentale urca spre turnul ce domina terasa. Se afla aici un osuar, o capela si inauntrul muzeului diorame cu scene de pe front.

Ridicat intre anii 1928-1935, de catre constructorul De Nicolo, dupa proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, impozantul mausoleu, realizat in principal din calcar de Albesti, este compus din doua corpuri: primul, orizontal, adaposteste osuarul, pe peretii caruia sunt montate placi de marmura cu numele unor militari cazuti la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foisor, spre care duce o scara in spirala. Aici sunt depuse, in 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari romani.

Mausoleul a fost ridicat dupa planurile arhitectilor Dumitru Ionescu-Berechet si State Balosin, de catre o antrepriza italiana din Campulung, incepand din 1928 cand s-au facut primele demersuri pentru construirea unui monument inchinat ostasilor romani cazuti la datorie in timpul luptelor de rezistenta din al doilea razboi mondial si 1935. Pictura in tempera a fost realizata de Olga Greceanu si infatisa unitatea Armatelor Aliate victorioase in lupta impotriva Germaniei si Austro-Ungariei.
Dupa terminarea edificiului, mausoleul a devenit o capela pentru cinstirea sufletelor si rememorarea faptelor de vitejie a ostasilor cazuti.

In perioada 1945-1976 Monumentul eroilor de la Mateias a necesitat lucrari de reparatii din cauza infiltratiilor de apa prin zidurile de calcar iar in anul 1978 a fost reconsolidat in urma numeroaselor fisuri provocate de puternicul seism din 4 martie 1977. In perioada 1980-1984 Mausoleul eroilor a fost extins prin construirea unei terase de parada, a unor impozante scari de acces, camere muzeale, un basorelief avand 16m lungime si 3,5m inaltime (executat de de sculptorul Adrian Radu din Campulung) si inobilat cu o cupa din piatra de Albesti in care arde o flacara vesnica in amintirea eroilor cazuti la Mateias. De asemenea s-a reamenajat osuarul, s-a decorat cu marmura neagra peretii si un sarcofag de cristal, s-a daltuit in marmura alba un numar impresionant de nume ale eroilor participanti la lupte (inscriptii facute atat in interiorul cat si in exteriorul monumentului), s-a decorat parterul mausoleului cu mozaic de Murano (opera remarcabila a artistului plastic prof. univ. dr. Petre Achitenie, realizata cu contributia studentilor practicanti de la institutul de arta din Bucuresti) si s-au plantat conifere care acum inconjoara perimetrul Complexului Memorial Matias. Dupa 1990 s-a finalizat si diorama.
Lucrarile au fost facute de stat cu antrenarea contributiei unitatilor economice si a institutiilor din Campulung Muscel, Pitesti, Leresti, Albesti si nu numai.

In aceeasi perioada a fost organizata amenajarea Muzeului istorico-militar. Inaugurarea Complexului Memorial Mateias a avut loc in ziua de 24 Octombrie 1984 in prezenta a peste 3000 de participanti, moment in care a fost aprinsa flacara vesnica, a fost aliniata o garda de onoare, au fost depuse coroane, s-a intonat Imnul de Stat si s-au arborat drapele.

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: mausoleu campulung, mausoleu mateias, mausoleul de la mateias

Parcula National Piatra Craiului

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata ale carei principale obiective sunt conservarea biodiversitatii, incurajarea obiceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si stimularea turismului. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din 1938 cand s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de 440 ha “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca si datorita frumusetii peisajului”. In 1990 Piatra Craiului este declarat parc national iar in 1999 incepe Proiectul Managementul Conservarii Biodiversitatii.

Situat in spatiul Carpatilor Meridionali, Masivul Piatra Craiului este plasat intr-o regiune puternic fragmentata cu Depresiunea Barsei la N, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele la E, invecinandu-se cu unele dintre cele mai inalte masive muntoase din Romania: Muntii Fagaras si Iezer la V, Masivul Bucegi la E si Masivul Leaota la SE. Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfasurata pe directia NNE-SSV, intre localitatile Zarnesti (N) si Podu Dambovitei (S). Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 450 22’ 1.73’’ si 450 34’ 49.55’’ latitudine nordica si 250 08’ 51.61’’ si 250 21’ 57.21’’ longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).

Panorama Piatra Craiului

In interiorul parcului este prevazuta o zona de conservare speciala, in suprafata de 4879ha (Brasov 2624ha, Arges 2255ha), din care rezervatie stiintifica 683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare speciala mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) in judetul Brasov si Cheile Dambovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dambovitei, situate in judetul Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de monument al naturii totalizand 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei de conservare speciala se afla si zona in care pasunatul este interzis, cu o suprafata 1189 ha. Restul suprafetei 9894ha (Brasov 5182ha, Arges 4712ha) constituie zona de parc national.
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului”.

Creasta de NORD

In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania. Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.

Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta atlantica si cel excesiv continental. Zona se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor inalti. In general, clima masivului nu difera mult de a celorlalte zone montane invecinate. Totusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si configuratia reliefului imprima climei unele particularitati locale.
Temperatura – In Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a aerului scade in functie de cresterea altitudinii: Rucar (>7ºC), Zarnesti (5-7ºC), Podu Dambovitei (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmatura (4-5ºC), Piatra Mica (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima ³25ºC, scade in urmatoarea ordine: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0 . Variatiile valorilor medii ale temperaturii aerului in cursul anului, cu amplitudinea anuala de 18,9ºC (statia Fundata) si 19,4ºC (statia Predeal) imprima teritoriului caracterul unui climat continental.

Precipitatiile – Precipitatiile sunt puternic influentate de directia perpendiculara a masivului fata de vanturile din vest si nord-vest, el actionand, in general,ca un paravan in calea maselor de aer cald. Se observa o crestere a cantitatii de precipitatii corelata cu cresterea altitudinii, pana la inaltimi de 1700-200m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitatii incepe sa scada. Din datele inregistrate la mai multe statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distributie neuniforma, ele crescand treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm in zonele joase la aproape 1300 mm, in partile mai inalte ale teritoriului. In afara volumului de precipitatii lunare si anuale, este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor cu precipitatii (peste 0,1 mm).

Panorama Piatra Craiului

Numarul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile mai-august, in acesta perioada cazand 47-52% din totalul precipitatiilor dintr-un an. Predominarea in cursul anului a precipitatiilor sub forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui (140-200 zile). Prima ninsoare se inregistreaza la mijlocul lunii octombrie (12.X) in zonele mai joase, ea devenind din ce in ce mai timpurie in raport cu crosterea altitudinii, astfel ca in partea superioara a pasunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfarsitul lunii septembrie (27.09).

View

Obiective turistice, pensiuni Arges in a larger map

Post Footer automatically generated by Add Post Footer Plugin for wordpress.

Tags: obiective turistice in arges, parc national arges, parcul national piatra, piatra craiului